marți, 14 iunie 2016

Jurnal de Madagascar 6 - 29 mai 2016 - Partea I (Antananarivo - Ankarafantsika Park - Ambanja - Diego Suarez - Ramena - Marea de Smarald )


Plecam cu trenul din Timisoara joi seara si incepem vacanța inchinand un pahar de vin in compartimentul cuseta al trenului. Momentan plec doar cu echipajul de fete: Mada si Ione. La Bucuresti avem de stat pana seara cand avem decolarea. Zburam cu Turkish Airlines, cu o escala la Istambul de 2 ore, respectiv la Mauritius unde nu coboram din avion. In Istambul intalnim si restul echipajului, partea masculina: Razvan si Serban aka Mielu.

7 mai - sambata

Sosim pe la pranz pe aeroportul din Antananarivo, luam viza ( 25 eur pentru viza turistica pana in 30 zile ) si ne intalnim cu Hari, șoferul, ghidului si prietenul nostru pentru urmatoarele 3 saptamâni. Desi initial am zis sa ne plimbam prin Madagascar cu diverse mijloace de transport, am decis ca e mai bine sa inchiriem masina cu sofer, pentru a economisi timp cu cautari si asteptari, respectiv pentru a-l folosi cat mai eficient la fata locului…si cred ca a fost o idee foarte buna. Schimbam bani in aeroport ( curs 3520 ariary pentru 1 EUR ); mergem la supermarket pentru a cumpara ceva mancare pentru drumul din ziua urmatoare, respectiv Spray de tantari si cartela telefonica.
Mergem apoi la hotelul unde aveam facuta rezervarea inca din tara - Le Ralais de Haute Ville ( singura rezervare facuta in avans ), luam cina cu mancaruri locale recomandate de bucatar ( carne de zebu, peste, supa locala ) si testam romul cu vanilie si ghimbir. Savuram apoi o bere si coniac adus din tara pe terasa hotelului cu panorama frumoasa spre oras. Stam in zona veche a capitalei pe un deal. Ne punem devreme la somn caci ne așteaptă o zi lunga de mers.














8 mai - duminica

Luam micul dejun la ora 7 la hotel si la 8 plecam spre prima destinatie a vacantei noastre: Parcul Național Ankarafantsika.








Iesim cu greu din oras datorita traficului infernal, astfel ca putem fotografia saracia locului….Facem popas de cafea la restaurantul Oasis, apoi luam prânzul pe malul unui rau, la umbra unui copac Mango, care din pacate nu e in sezonul potrivit astfel incat sa vedem si fructele. Cumpăram de pe drum si guave ( fructe ) de la ceva copiii, sunt bune. Avem 450 km de parcurs azi, nu ne permitem multe opriri daca vrem sa ajungem la o ora rezonabila. Hari ne povestește diverse despre oameni, locuri, civilizație. Suntem intr-o tara democratica condusa de președinte, cu oameni foarte bogați si foarte multi săraci, mari diferențe intre clasele sociale. Sunt zone unde nu e foarte sigur sa circuli, sunt hoti care te obliga sa le dai ce ai mai de preț, in general telefonul, de aceea e recomandat sa mergi cât mai simplu imbrăcat si fara genti, aparate foto la gat. La fel noaptea pe drumuri nu e indicat sa circuli cu masina. Oamenii la tara fac peste 10 copiii, in timp ce la oraș vreo 2-3. La tara au viața simpla, muncesc pamantul daca il au, stau 2-3 ore la baie in rau. Solul e roșu, trecem prin zona muntoasa, peisaj frumos, sate si mici orasele, cu oameni simpli si saraci.

Ne mai oprim la o cafea malagasy intr-un oraș la 150 km fata de destinație si apoi la o panorama, pe podul ce traversează un rau spectaculos: Betsiboka.









































Ajungem dupa 8 seara in parc, ne cazam la un bungalow si luam cina: peste si zebu cu sos de piper verde...o masa buna. Stabilim ca in ziua următoare sa facem cateva excursii in parcul național.

9 mai - luni

Ne trezim la 5 jumate, la 6 luam micul dejun iar la 6 jumate e plecarea prin Jungla. Vedem cateva specii de Lemuri si aflam ca fac 1 pui pe an, 3 -4 luni sarcina, femela preia controlul in grup; cameleoni, iguană neagră. Ca si arbuști vedem: tecul, crocodil tree, figul - care se încolacește si stranguleaza copacul initial si devine unul singur.

Iesim apoi in savana, solul e roșu si mergem spre Canionul d’Ankarokaroka – un peisaj selenar, cu multe formatiuni din nisip. Coboram in canion, peisajul e interesant. Ne întoarcem pe același traseu pana la punctul de plecare unde trecem si pe langa o rezervație de broaște țestoase ( aflam ca cea mai batrana are 90 ani )

Luam pranzul la restaurantul din parc si apoi facem o mica pauza in care eu decid sa stau in hamac.











































In a doua parte a zilei facem un traseu in jurul unui lac, numit Ravelobe. Aici vedem diversi arbori: raffia tree cu fructe – care aflam ca sunt bune pentru tratarea reumatismului; tamarind ( un copac care creste foarte mare ); 2 Baobabi - cei mai inalti din Madagascar, 25 m ajutați de apa care e in apropiere. La nivel de vietuitoare vedem o gramada de serpi, insa nici urma de crocodili in lac, dupa cum ne asteptam.

Avem un ghid fain azi in parc, pe nume Ndrema, pasionat de ceea de face, caruia in place padurea si cunoaște bine jungla, flora si fauna. Vorbim cu el sa ne insotească si la intoarcere in Mahajunga. Ni se spune ca e singura padure uscata din Madagascar.



















La 6 se intuneca si ne intoarcem deja la bungalowri, bere si cina . Baietii merg in plimbarea de seara prin jungla, noi la baita si strans bagaje. Se intorc pe la 11 noaptea si mai stam la o bere cu ei pana la 12.

10 mai - marti

Trezirea la 5 jumate, strans rapid bagaje si dupa ce luam micul dejun, plecam in jur de 7 spre Diego Suarez, avem in fata un traseu de 2 zile pana la destinatie. Tragem tare sa facem azi 400 km din cei 700 km cati sunt pana la Diego Suarez.

Oprim sa luam ceva deserturi locale: banane prajite, casawa prajit , paine de orez, seminte caramelizate si un fel de gogoși.

Dupa o pauza de 2 ore pentru pranz, pornim la drum , peisajul se schimba, apar padurile tropicale, e mult mai multă vegetație decat pana in zona parcului Ankarafatsinka. Se vad munții in apropiere, o frumoasa creasta. Palmieri, cotitieri, bananieri se pot vedea de-a lungul drumului nostru.

Ajungem pe la ora 19.00 la Ambanja unde ne cazam la o locatie recomandata de Hari: hotel Palma Nova. Cina si somn.

























11 mai - miercuri

Trezirea generala azi pe la 7 si plecarea la 8, avem 230 km azi de parcurs pana la Diego Suarez, insa se anunța drumuri proaste.

Azi e o zi mai deosebita pentru ca oprim pe traseu in diverse sate, luam paine de orez, banane si ceva lipii, facem o vizita intr-unul din sate, oamenii sunt foarte deschisi, mergem si la școala publica din sat unde vorbim cu profesorii ce tin orele. Copiii sunt foarte frumosi. Dintr-un alt sat luam trestie de zahar si ceva rădăcina prajita. Abia pe la 4 fara 10 ajungem in Diego Suarez, drumul e plin de gropi si suntem nevoiți sa mergem cu viteza foarte mică.

Dupa indicațiile din Lonely Planet decidem sa mergem spre Ramena, un sat pescaresc la 18 km de Diego Suarez. Aici cautam 5 Trop Pres, restaurant si hotel pe malul oceanului. Nu au camere disponibile, insa avem primul contact cu marea si savuram momentele, chiar daca suntem cam nemancați. Cautam alta cazare in zona pentru o noapte si gasim un bungalow nu chiar pe plaja dar in zona, la Hotel Badamera. Ne cazam, Hari pleacă la frate-su in Diego, iar noi dupa un dus rapid plecam la restaurantul de pe plaja sa luam cina. Testam tot felul de mancaruri pe baza de peste, mancarea e foarte buna. Frumos e si ca suntem doar noi, e liniste, se aud valurile marii. Ne retragem apoi pe malul marii si ascultam valurile. E prima seara cand nu avem setata vreo ora de trezire.
















































12 mai - joi

Chiar daca nu a sunat ceasul la 6.50 eram treaza. Am profitat de ora asta ca sa ies la cafea si sa ascult natura. Luam micul dejun la Badamera ( cel mai bun de pana acum ), facem bagaje si ne mutam la Hotelul 5 Trop Pres, care se afla chiar pe plaja. Facem baie, lenevim, luam prânz, imi schimb coafura cu niste codite impletite si pe la 3 cand ajunge Hari la noi plecam spre Diego Suarez la Festivalul Zegny’Zo, unul din obiectivele acestei excursii. Prindem dansul pe strada, ne plimbam cu caravana, iar apoi plecam pe jos spre a doua locatie unde aflam ca e ceva concert, vedem cu aceasta ocazie si orasul, insa nu pot spune ca m-a impresionat cu ceva decat cu agitatie, galagie si mizerie. Am prins doar ceva cantari, insa nu am inteles nimic J. Partea faina e ca dupa asa-zisul concert, au pus ceva muzica internaționala ( inclusiv Dragostea din Tei, varianta Malagasy). Băgam si noi cateva dansuri si plecam sa luam cina in zona centrală. Testam aici calamar umplut, interesanta combinatie. Plecam apoi spre casa si stam pe plaja, asa ca doar dupa ora 12 am reușit sa dormim.






























































13 mai - vineri

Ne trezim de la 6 chiar daca planul era sa luam doar la 7 micul dejun si sa plecam la 8 spre Marea de Smarald, probabil suntem curiosi pentru planul de azi. Eu imi instalez hamacul si savurez rasaritul. Luam micul dejun si ne pregătim de plecarea cu barca. Vine si Hari si plecam in excursie, sunt si alți turiști pe barca pescarească. Intram din canalul Mozambic spre Oceanul Indian, apa devine de smarald, culoare fantastica…am mai vazut doar in filme si fotografii asa culoare la apa. Vreo ora facem pana la plaja “de vis” unde debarcam. Aici programul e liber-ales: plaja, plimbare pe plaja, fotografii, baie, somn, masaj sau la pescuit cu localnicii. Intre timp se pregătesc crabi, salata de cruditati, iar dupa ce vin pescarii pun si peștii la grătar: merou si alte specii necunoscute.

Luam prânzul ( cel mai bun pranz si peste ever... ) si servim caipirinia, rom, cola, bere etc. Mergem la snorkeling insa din pacate nu vedem mai nimic, asa ca ne întoarcem la barca caci trebuie sa plecam. Sunt ceva valuri la intoarcerea spre casa, insa navigam fara probleme; urmează pauza de relaxare, hamac, bere, cafea, Wi-Fi, caipirinia etc

Pentru cina decidem sa luam masa pe plaja cu baiatul de la Badamera ( pe numele Omega ) care ne-a aranjat si excursia de azi. Savuram: salata de cruditati foarte gustoasa, dar si din partea casei ( roșii, avocado, castraveți si morcovi ), peste cu legume, iar apoi rom, caipirinia :). Ne întoarcem acasa si stam pe plaja pana dupa 1 la un rom, cola si discuții existentiale.














































14 mai - sambata

O zi grea dupa seara de ieri, leneveala in hamac...pana pe la 3 juma cand plecam spre Diego Suarez. Facem cumparaturi de suveniruri, stam puțin la festival si dupa ce luam cina la ceva restaurant italian plecam spre Ramena. Aici ne reintalnim cu un cuplu de elvetieni ce baietii i-au cunoscut la Ankarafantsika Parc. Ajunsi la Ramena mergem la Badamera unde ne intalnim cu Serban ce si-a facut azi un alt program si unde mancam o salata buna, respectiv un fresh bun de portocale si curasol.











Va urma....

2 comentarii:

adriana SIRBU spunea...

Fain Ionuca!!

adriana SIRBU spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.