duminică, 25 noiembrie 2012

Ziua Clubului Cristal Oradea - 16-18.11.2012

Ca in fiecare an, membri clubului Cristal serbeaza ziua clubului printr-un chef. Pentru mine e a treia participare la cheful lor. Plec din Timispara impreuna cu Adi si Bogdan, am invitat oameni care stiu ca vor sa mai faca si speo ;-). E cam departe de noi, asa ca ajungem tarziu la Garda, locul unde se tine evenimentul. E lume multa si aici, din mai multe locatii din tara, dar si din Polonia.  Luam si noi cina si ne integram in colectiv, stam si afara la foc desi e brrrr....

In cabana e facut focul, asa ca nu ne plangem de frig noaptea, din contra...Sambata dimineata insa cand iesim din cabana ne dam seama ca a si inghetat noaptea, iar bruma acopera iarba din jur. Luam micul dejun si incepem pregatirea turelor de speo. 






Se fac mai multe echipe, iar eu ma inscriu la cea care merge in P. Zgurasti, o pestera pe care demult imi doream sa o vad. Mai vine dimineata o echipa de la Salvamont-Salvaspeo Bihor si plecam spre pestera. Avem vreo juma de ora de mers pana la ea, ie cam frig, insa apare si soarele, chiar pe urcare isi arata si razele. Ajunsi la pestera ne echipam cu TSA'ul si incepe aventura. Suntem destul de multi asa ca merge incet progresia. Sunt cateva verticale, coboram, urcam, iar coboram...Ajungem in cele din urma la primul lac. Nivelul lui este foarte scazut in aceasta perioada. Avem cu noi 3 barci, asa ca incepe pregatirea lor de lansare la apa. Unul din scopurile turei este de filmare in lac, de aceea Ivan isi pregateste echipamentul pentru scufundare si filmare. Noi ceilalti ne bucuram de atmosfera creata de pestera. Apare o a  doua echipa, astfel ca ne adunam vreo 30 de speologi in zona lacului. 





Ca sa nu ne aglomeram pe intoarcere propunem ca o prima echipa sa plece spre iesire, astfel ca si eu fac parte din aceasta echipa. Ne intoarcem practic pe acelasi traseu pana la iesirea din galerii. Scapam de TSA si in loc sa urcam pe grohotisul pe care coborasem, mergem pe o alta cale de retragere la exterior, o stia Octavian. Ajungem la cabana, ne dezechipam si dupa ce luam pranzul ne retragem pe saltele la un somn, la o poveste, deci la relaxare. Incet incet vin si celalalte echipe de la Zgurasti sau celelalte pesteri ce erau pe lista de sambata.

Coboram cand e gata bograciul si ne retragem in jurul focului, unde e ceva mai cald. Se apropie ora 12 asa ca organizatorii se pregatesc de sarbatorire; avem parte de tort, sampanii si un cuvant din partea Cristinei, in calitate de presedinta al clubului. Cantam si binecunoscutul " La multi ani!".  Urmeaza partea cu muzica si distractie ca la orice chef. Eu ma retrag destul de devreme la somn...ce sa fac, batranetea ma prinde din urma ;-).










Duminica dupa cafea, mic-dejun si pregatirea bagajelor facem o echipa de pestereala la P. Hoanca Apei. Niciunul dintre noi nu mai fusese aici, dar ne-am adunat vreo opt persoane. Mi-a placut mult pestera, e mai sportiva, are si activ si formatiuni, tobogane de argila, diacleze etc. Stam undeva la 3-4 ore in ea, incercand sa mergem pe toate galeriile laterale.





Iesim din pestera si spalam in rau echipamentele pline de argila. Ne luam la revedere de la cristalisti si plecam spre Stei, iar dupa o scurta oprire plecam si spre casa noastra-Timisoara.

La multi ani, SpeoCristal! La multi ani dragi speologi!

Multumesc de invitatie si sa ne revedem la anul!

Cu respecte,
Ioana

miercuri, 14 noiembrie 2012

Ziua lui Ceaparu la Rosia - 09-11.11.2012

Primesc invitatia la ziua lui Ceaparu inca cu ceva saptamani in urma, insa nu stiu cand si cu ce ajung acolo. Din Timisoara Mada mai este invitata, astfel ca ne organizam cumva pana la urma. Plecam inca de vineri dimineata din Timisoara, cu un autocar pana la Stei. Aici mergem la ai mei acasa si ne petrecem ziua pe acolo: mancarica, TV, somn, birt :-). Seara tarziu, adica dupa 12 noaptea ne recupereaza Sica din Stei si mergem spre Rosia, la Casa Traditionala. Aici deja cheful e in toi, salutam sarbatoritul, e multa multa lume...atat din CJ, cat si prieteni din Bucuresti. Ne bucuram de reintalnirea cu prieteni dragi, canionisti cu care am fost in vara in Samothraki. Ne intindem la povesti si beri pana tarziu, spre dimineata.

Sambata dimineata imi beau cafeaua pe veranda, imi doream mult asta.... Pentru aceasta zi fiecare isi face programul dupa bunul plac, unii se dau cu motoarele, unii stau la relaxare, iar noi megem la pesterile turistice din zona. Se pare ca eu sunt gazda aici, cunoscatoarea zonei ;-). Fac echipa de plimbareala si plecam spre P. cu Cristale, iar apoi la P. Meziad. Eu deja le vad a doua oara in ultima luna, dar mi-a facut placere sa le revad si sa fac niste poze


















Ne intoarcem acasa la Rosia si ne punem putin la somn, ca doar trebuie sa ne pregatim pentru marea petrecere ce se anunta.  Coboram la fix cat e gata gulasul :D. Mancam si ne punem la povesti, despre motoare, canioane, pesteri sau alte subiecte...Cheful ce urmeaza are o anumita tema anuntata inca dinainte de Ceaparu, astfel ca majoritatea au venit pregatiti. Tema este: personaje din filme. Undeva dupa ora 11 lumea se costumeaza, aranjeaza, asa ca mergem si noi. Eu nu sunt prea inspirata de obicei la chestii din astea, plus ca n-am prea avut vreme sa ma gandesc la subiectul asta, asa ca am facut rost de costumatie de asistenta medicala, am pus o peruca in cap si gata...m-am dat drept asistenta din Kill Bill. Unii mai inspirati au venit misto costumati...se pare ca oamenii si-au dat interesul. Pozele vor spune mai multe.



















Urmeaza dansul pana dimineata pe la 3-4. Apoi dupa o scurta pauza ne punem la un film, la care bineinteles eu cam adorm...Oricum pe bune doar dimineata dupa 7 m-am pus la somn ;-), insa nu a fost prea lung caci la 9 jumate am fost in picioare.

Duminica lumea a fost cam obosita, asa ca fara prea grozav program. Cafea, mic dejun...iar apoi Ceaparu se apuca de gratare, mici si coaste :). O mica echipa vrea sa mearga la P. Ciur Ponor asa ca fac iar pe micul ghid...mi-a prins oricum bine aceasta plimbarica. Ne intoarceam si dupa pupici si la revedere ne imbarcam in masina lui Dragos cu rucsacii in brate pana la Beius. Aici avem o bafta incredibila si in 5 minute de stat la ocazie prindem masina pana la Oradea care ne duce pana la locul de unde trebuie sa luam microbuzul spre Timisoara. Luam bileletele si deja plecam spre Timisoara...asa ca la ora 8 seara sunt acasa.

La multi ani, Ceapare! 
Multumesc de invitatie,
Ioana