23 mai – luni
La 5 dimineata plecam din Andilana catre Hell Ville in port unde aveam facuta rezervarea la feribot pentru ora 6. Nu ma asteptam sa plecam oricum in grafic, insa surpriza cea mai mare a fost cand am vazut cum arata feri, o barca din epoca trecuta pe care incap doar 2 masini, fara locuri speciale pentru pasageri, asa ca aveai fie varianta sa stai in masina, fie cumva pe langa. Bineinteles ca nu se putea sa fie marea linistita :). Foarte ciudat a fost sa stam in masina, asa ca am preferat sa iesim. Drumul a durat 3 ore, parcurs care cu barca rapida l-am facut in juma de ora la dus. Ajungem cu bine pe celalalt mal la Ankify.
Avem 600 km de facut pana la Majunga, asa ca incercam sa ne miscam rapid, scoatem bani in Ambanja, mancam micul dejun la Palma Nova si la 12 ne punem pe drum. Primii 200 km ii facem in 4 ore... Nu prea avem timp de stat la pranz asa ca luam diverse de mancat/baut de pe traseu. Mai oprim pentru necesitati fiziologice sau alimentare. A inceput sa se anime atmosfera cand am luat ceva licoare cu rom :). In jur de ora 11 ajungem in zona parcului Ankarafatsinka de unde il luam pe Ndrema. Mai avem 150 km pana la Majunga, suntem toti cam obositi. Tocmai ce atipisem si simtim ca o luam pe aratura, Hari ne zice ca voia sa evite ceva perete. Oricum credeam ca o sa ne rasturnam cu masina. Somnul ne-a cam trecut cu aceasta ocazie, noroc ca nu mai avem prea mult pana la destinație. Dupa 1 noaptea ajungem si ne cazam la Hotel Tropicana, unde somn ...
Mic dejun la 9.00 si plecam spre port de unde luam o barca pentru a merge intr-o delta, estuarul Befotaka, locul unde raul Befotaka se varsa in mare. Culoarea lui e ruginie, asa cum e si marea la varsarea raului. Facem aproximativ 1h30' pana sa ajungem in delta pe niste valuri demne de mentionat :). Ajunsi acolo valurile se domolesc si putem vedea diverse pasari: flamingo, egreta neagra, gri si alba, rata de Madagascar – foarte rara si ibis. Interesanta e si padurea de mangrove.
Urmarim pescari care pescuiesc crabi de mangrove, vedem cum pun momeala. Oprim pe mal in ceva sat pescaresc si vedem ce au pescuit peste o zi: anghila si alte specii de peste. Din ce ne spune Ndrema de aici au fost exportati multi sclavi in America.
Ne intoarcem in port si dupa ce bem un suc natural pe faleza plecam spre hotel sa dam un refresh si sa ne luam haine lungi, sunt multi tantari aici. Cina o luam la Chez Madam Karon, locatie renumita pentru crevetii pane. Per ansamblu o nota buna la mancare.
Suntem fara planuri clare, dar decidem in cele din urma sa mergem la FAR si Katsepy asa ca luam o barca rapida care sa ne duca acolo. De la far privelistea e minunata, bem o cafea buna si vedem lemurii de foarte aproape, probabil cel mai aproape, vedem 2 specii : Crown lemur si Mangoost lemur.
Plecam apoi tot cu barca spre Katsepy unde luam pranzul la Chez Madame Chabaud, mancarea proasta, eu am nimerit un peste stricat. Ne plimbam putin prin sat/port, cam mizerabil. Ne intoarcem la Majunga si mergem prin piata sa luam suveniruri, respectiv la supermarket pentru shopping. Seara o petrecem la Tropicana.
Trezirea la 5 jumate, mic dejun la Hoteli ( asa sunt denumite restaurantele locale ) pentru unii, eu ma ocup sa iau biletele de tren pentru Bucuresti-Timisoara. La 7 reușim sa plecam din Majunga, iar la 9 jumate suntem la Ankarafatsinka unde il lasam pe Ndrema si ne continuam drumul spre Tana. Avem 600 km de parcurs in total pana in Tana; mai facem cate o oprire, astfel incat doar pe la 9 seara ajungem in Tana si ne cazam la Maison Lovasoa, unde facusem rezervare cu o seara inainte.
Vine Hari pe la 9 jumate sa ne ia si plecam prin oras, mai intai la bazar de unde luam suveniruri, luam apoi pranzul la Chez Lolo, un fel de Hoteli dar care totuși arata mai igienic. Aici mancam cu 56.000 ariary 5 persoane, versus 150.000 ariary cam cat era un pranz la un restaurant turistic.
Plecam apoi sa facem un tur al orasului, Hari ne arata zonele mai interesante din oras, ajungem si la palatul Rova, unde suntem nevoiti sa luam ghid. Panorama e minunata de aici, se vede tot orasul. Din pacate orasul e foarte aglomerat, trafic infernal, masini, tuc-tuc, biciclete, motorete si oameni peste tot; vedem si zone foarte sarace, unde oamenii dorm in strada si cersesc, vedem si zone cu case mari sau bulevarde cu bijuterii. E dureros de contrastant. Dupa ora 5 cand terminam plimbarile prin oras trecem sa il lasam pe Serban la hotel si il luam pe Razvan ( care a facut pe jos turul orasului de dimineața ) si plecam spre supermarket de unde facem ultimele cumparaturi : Rom Dzama, ciocolata Robert, cafea si o geanta mare in care sa pun toate acestea la cala J. De abia pe la 9 ne întoarcem la Hotel, lasam lucrurile si plecam sa mancam la un restaurant in zona , iar apoi chiar langa la un bar unde se pare ca e concert cu muzica malagasy, canta una din cele mai apreciate soliste din Madagascar in prezent, pe nume Stephanie. E cam aglomeratie, toata lumea se freacă de noi, plus ca suntem cam in vizorul tuturor, avand culoarea alba a pielii, Hari ne tot spune sa avem grija la buzunare….
Plecam destul de repede spre casa, insa mai stam la un vin si la o poveste pe terasa noastră.
Ne apucam de la prima ora de facut bagaje caci la 10 am stabilit cu Hari sa vina sa ne ia. Reusim sa ne incadram in timp si plecam spre aeroport cu o prima oprire la o piata ( in zona garii ) de unde luam vanilie, piper si cacao. A doua oprire e scurta pentru ultimele cumparaturi la suveniruri, iar apoi spre aeroport in trafic, bara la bara vreo 5 km. Ajungem in jur de ora 1, facem Check-in si luam pranzul cu ultimii bani locali. Ne luam la revedere de la Hari si ii multumim pentru sofatul, ghidajul, prietenia si ajutorul dat pe parcursul acestor 3 saptamani. Trecem si de securitate si asteptam imbarcarea, cand tocmai auzim ca intreaba un angajat din aeroport de ceva nume, regasim pe o lista numele meu si a lui Razvan, cum ca ar fi o problema cu bagajele de cala si trebuie verificate. Mergem intr-un depozit, ne alegem bagajele si pe rand intram de interogatoriu, eu vad inaintea mea pe unul care a dat ceva bani si nu i s-a mai desfacut bagajul, am vazut ca si Razvan a scapat fara sa i se desfaca bagajul si urmez eu. Erau vreo 3 politai care imi tot spuneau ca trebuie desfacut bagaju ( care era si infoliat ) sa il verifice, mai ca as fi cedat sa il deschidem, insa omul tot insista ca trebuie desfoliat, desfacut, puse inapoi lucrurile etc. Asa ca mi-am dat seama ca se vrea mita si noroc cu cei 5 EUR marunti ce ii aveam la mine am scapat fara sa mai desfac vreun bagaj…
Intr-un final se face si imbarcarea, insa avionul intarzie sa decoleze, aflam de ceva probleme, cum ca din cauza lipsei de curent de la sol nu se poate pleca….asa ca dupa 2 ore reusim sa decolam. Ca si la dus avem oprirea pe insula Mauritius de unde se cam umple avionul. Ajunsi la Istambul cu intarzierea de 2 ore avem timp exact cat sa ajungem la poarta de imbarcare spre Bucuresti. Deja auzim din nou graiul romanesc…
Aterizam in jur de ora 8 pe aeroportul din Otopeni. Eu si Razvan avem mari emotii cu bagajele, daca mai sunt intregi sau daca sunt ajunse, insa ale noastre au ajuns in ordine, din pacate lipseste unul al Ionelei de care aflam ca a ramas in Istambul si va fi trimis direct acasa zilele viitoare.
Savuram o cafea pe terasa din aeroport si impartasim ultimele impresii. Razvan isi continua zborul spre Timisoara cu avionul pe la pranz, Serban pleaca spre casa, iar noi fetele pleacam spre Bucuresti la Bogdan care ne gazduieste pana seara cand plecam cu trenul spre Timisoara. Ii multumesc si pe aceasta cale pentru gazduire si ajutor!
Astfel aventura noastra din Madagascar a luat sfarsit, am revenit acasa cu amintiri placute, locuri noi vazute si oameni noi cunoscuti!
Multumesc in ordine alfabetica echipei de expeditiune: Ione, Mada, Razvan si Serban! :)
La cat mai multe aventuri impreuna!
Cu respecte,
Ioana
