
Duminica, 4 martie, dupa ce ma recupereaza Tudor de la gara, facem ultimele pregatiri si bagajele pentru plecare.
Luni, 5 martie, condusi de Mihai echipa romaneasca formata din Tudor, Elena si subsemnata decoleaza la ora 08.00 de pe aeroportul din Otopeni cu destinatia Moscova. Dupa un zbor de 2h30’ aterizam pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova. Se pare ca eram singurii care faceam tranzit in Moscova la acest zbor, caci déjà eram asteptati J. Avem vreo 7h de stat in aeroport; iar prea multe magazine nu sunt ca sa putem pierde vremea… Ne asezam pe niste scaune si nu dupa mult timp ajunge si Mowgli dupa un zbor de la Paris. Cautam un loc unde putem manca si testam berea ruseaca Siberian Crown. Pe la ora 17.00 ajunge si Virgil dupa un zbor de la Dusseldorf. La ora 20.00 ne imbarcam toti cinci pentru zborul spre Hanoi.
Marti, 6 martie, dupa un zbor de 10 ore in conditii bune aterizam pe aeroportul Noibai din Hanoi. Avem ceva emotii cu bagajele de cala caci se lasa asteptate…insa in cele din urma ajung cu bine. In aeroport ne asteapta Richard si Laurent, ne imbarcam in 2 taxiuri si plecam spre autogara. Calatoria prin Hanoi pana la autogara este foarte obositoare, claxoane, agitatie, caldura. La autogara il cunoastem pe Thang, cel care va deveni membru al echipei noastre pe parcursul expeditiei. De aici luam un minibus cu destinatia Cao Bang. Sunt 280km pana la destinatie, drum pe care il facem in aprox 9 ore. Ajunsi aici ne cazam si cu ajutorul lui Thang gasim un loc unde sa luam cina. Il intalnim si pe Nam, colaboratorul nostru de la Institutul de Resurse Minerale din Hanoi, cel care a facut posibila aceasta expeditie. Facem apoi o scurta plimbare pe strazile din Cao Bang si la somn caci la 7 avem ora de trezire. Din pacate nu am reusit sa dorm prea mult caci oamanii se trezesc aici pe la ora 5-6 si incepe agitatia prin case si pe strazi.


Practic satul Thang Hen este un fel de statiune, cu case/pensiuni, restaurant, terasa si bar. In zona se afla si lacul cu acelasi nume. Nu e inca sezon touristic, astfel ca in statiune e cam liniste.
Seara mergem la cina, o cina cu specific vietnamez, pe care o luam la restaurantul din zona. Chiar si eu care sunt pretentioasa la mancare, reusesc sa mananc pe saturate. De precizat ca incepand de azi, betele devin instrumentul nostru de mancat pentru urmatoarea perioada.



Joi, 8 martie, Ziua Femeii – o sarbatoresc si vietnamezii. Dupa micul dejun plec impreuna cu Richard si Elena spre lacul Thang Hen. Luam si caiacul gonflabil cu noi cu ajutorul caruia ajungem la o intrare de pestera, din care iese raul subteran ce alimenteaza lacul. Exploram pestera ( denumita de noi TH01 ) pe o lungime de aprox. 200m, pana la un sifon; avem si de urcat o cascada de aprox 3m. Inspre iesire facem si topografierea ei. Nivelul lacul este scazut in aceasta perioada cu aprox 10m, se vad foarte bine urmele nivelului normal.
Revenim la tabara, iar dupa ce spalam echipamentele si luam pranzul, merg impreuna cu Elena in aval de tabara pentru prospectare. Gasim acolo o pestera turistica si chiar un bazin, probabil o baza de agrement amenajata la un moment dat. Observam si o vale seaca, care cu siguranta trebuie explorata.
Seara mergem la cina unde serbam ziua femeii J
Vineri, 9 martie, plec impreuna cu Thang, Elena, Richard si Laurent la o resurgenta reperata de Nam cu o zi inainte. Peisajul este mirific, avatarul ar fi invidios daca ar vedea asa ceva J. Ajungem la o pierdere carstica ce alimenteaza pestera TH01, nu reusim sa inaintam prea mult din cauza crengilor si argilei in care te afunzi peste genunchi. Mergem apoi inspre resurgenta TH07 unde Laurent scufunda, vizibilitatea este foarte slaba si nu pasajul de trecere. La intoarcerea spre tabara gasim o pestera intr-o faleza ( TH06 ) care practic traverseaza muntele si iese in cealalta parte a lui, pe care o numim pestera tunel. Hotaram ca la intoarcere sa mergem pe alt traseu, astfel am facut un circuit in zona carstica a lacului Thang Hen. Ajungem obositi la tabara.
Seara suntem invitati la cina de gazda noastra, cea care detine casa in care stam. Cu aceasta ocazie reusim sa aflam si noi cateva din obiceiurile locale. Seara aceasta se dovedeste a fi cea mai racoroasa, cred ca sunt pe la 10 grade afara.


Duminica, 11 martie, plec impreuna cu Virgil, Elena, Tudor si Thang la prospectare la NV de tabara. Prima pestera reperata in faleza necesita o escalada destul de riscanta. Thang face escalada, insa din pacate pestera nu continua decat cativa metri. Incercam apoi sa traversam muntele, insa dam intr-o zona de jungla deasa, dificil de inaintat. Hotaram apoi sa ne impartim in 2 echipe pentru a fi mai eficieti, astfel incat Tudor si Elena merg intr-o directie; iar eu, Virgil si Thang in alta. La 15 minute dupa ce urcam pe o poteca gasim un aven cu potential, pe care il punem pe GPS pentru o explorare ulterioara. Mai sus, gasim intr-un abri, o gospodarie foarte interesant plasata; practic erau singuri in varful muntelui. Thang discuta cu localnicii pentru a afla informatii legate de pesterile din zona. Ne intoarcem ceva mai repede la tabara si incepem introducerea datelor topo in computer.
Miercuri, 14 martie, o parte a echipei pleaca intr-o tabara avansata la Bao Lac ( Richard, Laurent, Isa, Damien, George si Nam ). Cei ramasi plecam toti la cele 2 obiective reperate cu doua zile inainte. Tudor, Elena si Mowgli raman la aven ( TH20 ) pentru echipare, explorare ; iar eu si Virgil mergem sa topografiem pestera din dolina ( TH22 ). E o pestera stramta, descendenta, ce coboara pana la -60m; nu e o pestera in care iti face placere sa mergi. Cand iesim e aproape noapte, trecem pe la intrarea de aven si observam ca e inca echipat, semn ca echipa nu a iesit. Noi ne intoarcem la tabara si introducem datele topo. Dupa ora 20.00 ajunge si echipa de aven, aflam ca avenul coboara pana la aprox -150m pe vertical, iar apoi da intr-o sala de mari dimensiuni. Dupa o escalada pe o scurgere gasesc o noua galerie unde curentul de aer se pastreaza. E tarziu si se decid sa opreasca explorarea. Decidem la cina ca intreaga echipa sa mearga maine la aven.

Joi, 15 martie, conform planului mergem toti la aven ( TH20 ) pentru a continua explorarea. Ajungem la sala unde s-a oprit Tudor cu o zi inainte si continuam explorarea intr-o sala de mari dimensiuni. Din pacate curentul de aer se pierde. Virgil si Thang iau probe de apa, Elena face fotografii, iar eu si Tudor incepem topografierea. Suntem nevoiti sa ne oprim datorita orei inaintate.
Vineri, 16 martie, merg impreuna cu Elena si Thang la pestera Kirang, o pestera turistica amenajata in trecut, insa acum abandonata. Stam pana pe la ora 18.00 la foto.




Luni, 19 martie, mergem din nou la aven ( TH20 ) – eu, Virgil, Tudor, Elena, Thang. Tudor si Virgil fac o escalada de aprox 40m si dau intr-o galerie de 200m frumos concretionata pe care o si topografiaza. Intre timp noi facem fotografii. Ulterior incepem cartarea si dezechiparea avenului.
Marti, 20 martie, plecam spre o noua locatie, Ban Ga; la aprox 1h de mers cu masina. O prima echipa formata din Elena, Virgil, Tudor si subsemnata mergem spre pestera ( TR09 ) reperata de Laurent si Richard cu o zi inainte. E o pestera frumos concretionata. Topografiem cavitatea, iar Virgil si George iau ceva probe de apa. La intoarcere ne oprim si la 2 ponoare care comunica si pe care le carteaza Virgil ( TR15/16 ). Ne intoarcem in sat unde ne intalnim cu Nam; aflam ca masina tocmai a plecat sa duca spre tabara cealalta echipa, asa ca mai avem de asteptat aprox. 2h. Ne asezam in sat la o bere ca sa treaca timpul. Ajungem in tabara dupa ora 21.00 asa ca ratam cina…
Miercuri, 21 martie, raman in tabara cu treburi casnice si administrative. Cred ca am luat o decizie buna, avand in vedere ca a inceput sa si ploua… Elena si Virgil vin devreme de pe teren asa ca mergem la restaurant si comandam cate o portie de cartofi prajiti pentru fiecare, fericire mai mare pentru aceasta zi nu se putea J. Noaptea avem parte de o ploaie torentiala, care reuseste sa ne trezeasca pe toti.
Joi, 22 martie, mergem cu totii cu un minibus inspre Cascada Ban Gioc si o pestera turistica din apropiere. Cascada se afla la granita cu China si este un obiectiv touristic important in zona. Din pacate drumul pana acolo este foarte rau si obositor. George la intorcere pleaca spre Cao Bang, pentru el expeditia se incheie aici.
Vineri, 23 martie, ne intoarcem in zona satului Ban Ga. Impreuna cu Virgil si Elena mergem la pestera TR10, o pestera activa ce traverseaza muntele. Pestera este foarte frumoasa si are 2 etaje fosile. Aproape de intrare Virgil vede si un sarpe in carouri verde si maro, despre care aflam ulterior ca e un sarpe foarte veninos. Oricum toata ziua numai serpi aveam in gand J. Reusim sa topografiem in intregime pestera si sa facem si cateva fotografii. Ne intoarcem in sat la masina, unde se stransese tot satul, asa ca schimba-te de neopren in vazut tuturor… Plecam si pe drumul de intoarcere ii recuperam pe scufundatorii ce avusesera alte obiective.
Sambata, 24 martie, merg impreuna cu Tudor si Elena la un aven aflat deasupra de pestera TH01. Eram curiosi daca avenul da in portiunea de pestera explorata déjà, sau dupa sifon. Tudor echipeaza si coboram ~70m pana dam in galerie. Ajungem in portiunea dintre cascada si sifon. Facem cateva fotografii si topografiem spre iesire. Ajungem ceva mai repede la tabara, asa ca am timp sa mai introduc niste date topo in computer si sa ne ocupam de curatarea echipamentelor.
In aceeasi zi, Damien si Isa pleaca spre Cao Bang si apoi la Hanoi cu autobuzul de noapte.

Miercuri, 28 martie, trezirea la 6.00, iar la 6.30 plecarea spre aeroport. Ajungem relativ repede, adica 45 minute. Avem timp suficient sa mai luam ceva suveniruri. Ne imbarcam cu directia Moscova o echipa de cinci ( eu, Virgul, Mowgli, Tudor, Elena ). Avem un zbor lung de 10 ore…
In Moscova dumurile noastre se despart, Mowgli zboara spre Paris, Virgil spre Dusseldorf, iar noi spre Praga. Ne imbarcam pentru Praga, iar dupa un zbor de 2 ore juma si inca 2 ore de stat in aeroportul din Praga plecam spre Bucuresti. Aici oboseala pune stapanire pe mine, astfel ca adorm instant si ma trezesc doar la aterizarea in Bucuresti. La aeroport ne asteapta Mihai si ne duce acasa. Pe la 2 noaptea reusesc sa dorm si nu ma trezesc pana la ora 9.00.
Joi, 29 martie, pregatesc bagajele, iar apoi ma duce Tudor la aeroport cu destinatia finala, Timisoara.
Pot sa zic ca am avut parte de o noua experienta frumoasa, cu oameni dragi si intr-o locatie exotica.
Mai multe informatii despre rezultatele expeditiei pot fi gasite pe site-urile si blogul expeditiei:
- site Expe Vietnam 2012 Romana
- site Expe Vietnam 2012 Franceza
- site Expe Vietnam 2012 Engleza
- blog Expe Vietnam 2012 Franceza
- site Descopera.ro - Partener Media
Multumim gazdelor noastre, Thang si Nam!